Paralele//Paralele

Astăzi a fost un nou prilej să aud pe televiziuni cum se luptă partidele româneşti pentru cucerirea dreptei pe scena politică. Chipurile, alianţa PNL cu Acţiunea Populară e un demers pentru unificarea dreptei, în timp ce PDL reprezintă populismul de dreapta. Dincolo de schemele logice, un fapt important este de semnalat: în România doctrina există doar în discursuri, restul e tăcere. Şi o altă questie care mă enervează. Aud frecvent cum că electoratul bucureştean este de dreapta, că din 92 încoace s-au votat numai primari generali de dreapta, etc. O mare aberaţie. Electoratul bucureştean nu este de dreapta, ci anti-PSD, sau cel puţin aşa era. În 2000 a fost ales primar general Traian Băsescu din partea unui partid de centru-stânga, afiliat Internaţionalei Socialiste şi în opoziţie cu PDSR-ul de atunci. Deci în niciun caz nu se poate spune că dreapta a câştigat întotdeauna alegerile locale în Bucureşti. Să nu uităm că în 2000 votul politic în alegerile locale din Bucureşti a fost clar pro PDSR, partid care a câştigat şi toate cele 6 primării de sector. Ca să nu mai spun că se tot aude prin târg că şi victoria lui Băsescu din 2000 a fost clocită tot în laboratoarele PDSR-ului.

Să nu fiu prost înţeles. Aşteptam demisia asta de luni bune de zile, am şi solicitat-o în posturile mele, din multiple motive. Demisia anunţată astăzi, într-o conferinţă de presă la 19.30, este doar răspunsul strategilor PNL la avalanşa expunerilor publice ale rivalilor de la PD-L (lansarea de la Sala Palatului) şi mai ales PSD, cu nominalizarea surpriză a lui Cristian Diaconescu la Primăria Capitalei. PNL trebuia să vină cu ceva şocant, iar Cioroianu a fost aruncat fără probleme la gunoi. Nu cred că îl va regreta cineva la Externe.. Aici un articol al meu din 11 noiembrie 2007 în care analizam posibilităţile de înlocuire din funcţie a lui Adrian Cioroianu. Din păcate, cam tot alea au rămas şi acum. Probabil Meleşcanu va merge la Externe, iar Norica Nicolai sau George Scutaru la Apărare

Am mai zis că liberalii au ajuns la fundul sacului în ceea ce priveşte promisiunile electorale. Declaraţia lui Vosganian de astăzi arată clar că liberalii se hrănesc şi acum din marea realizare a sfârşitului lui 2007, mărirea pensiilor. De văzut dacă "ingineria" va mai ţine şi la alegerile locale şi parlamentare de anul acesta www.mediafax.ro SUCEAVA, 29 mar (MEDIAFAX) - Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a declarat, sâmbătă, la Suceava, că există posibilitatea ca majorarea pensiilor prevăzută pentru data de 1 ianuarie 2009 să fie devansată, în funcţie de resursele bugetare, transmite corespondentul MEDIAFAX. Vosganian a spus într-o conferinţă de presă că, în ceea ce priveşte pensiile, "în ciuda tuturor zvonurilor şi calomniilor", în 2007 s-au majorat pensiile cu 60% şi că exerciţiul bugetului asigurărilor sociale de anul trecut a fost terminat cu un uşor excedent. El a arătat că în primele trei luni ale acestui an bugetul de asigurări sociale este echilibrat. Vosganian a adăugat că, în condiţiile în care salariile vor începe să crească din aprilie, se va intra "într-un uşor excedent". "Suntem preocupaţi de posibilitatea ca să devansăm majorarea de pensii de la 1 ianuarie 2009, dacă bugetul ne va permite. Eu sunt preocupat de o administraţie fiscală cât mai bună, astfel încât, aşa cum am devansat măsura de creştere de la 1 ianuarie 2008, printr-o majorare de la 1 noiembrie 2007, să devansăm majorarea de la 1 ianuarie 2009 şi acest lucru va fi cea mai usturătoare lecţie pentru toţi cei care nu credeau în această şansă pentru pensionarii din România", a spus Vosganian. Ministrul Economiei şi Finanţelor a spus că începe să creadă tot mai mult că aceia care au votat în Parlament legea pensiilor şi care nu au aplicat-o au făcut-o în speranţa că Guvernul nu va reuşi să o aplice şi că, în acest fel, vor încerca să tragă foloase şi să lovească în Guvern. "Spre surprinderea lor, Guvernul a reuşit", a spus Vosganian. El a mai spus că, odată cu majorarea prevăzută pentru 1 ianuarie 2009, pensionarii vor putea să aibă un "statut decent".

E clar, asistăm la o bătălie politică atât de crâncenă încât se pare că întunecă minţile multor actori politici importanţi. Să luăm cazul PNL. După ce s-a luptat din greu cu PSD pentru a prelua stindardul luptei anti-Băsescu, PNL a tatonat terenul unei înţelegeri transparente cu social-democraţii. După ce toate barierele psihologice păreau a fi fost trecute relativ la o asemenea alianţă, PNL prin vocea lui Orban dă înapoi şi pretextează din nou prin "incompatibilitatea" celor 2 electorate. Desigur, domnul Orban mizează pe electoratul de dreapta bucureştean la alegerile din iunie, şi joacă din nou cartea anti-PSD (mai precis efectul "Piaţa Universităţii"). Căutările PNL nu mai miră pe nimeni, mai ales având în vedere momentul crucial pentru viitorul partidului. Un alt lucru am vrut sa-l semnalez. PNL a făcut marea prostie să accepte iniţiativa PSD cu votul direct pentru preşedinţii de consilii judeţene. Cu alte cuvinte, PNL va pierde şi dramul de putere locală pe care o are în acest moment, dând drum liber bipolarizării scenei politice româneşti. Dacă se mai poate face ceva procedural, PNL ar trebui să blocheze amendamentul în cauză. Altfel soarta PNŢCD din 2000, care a votat un prag electoral ce nu a mai putut fi trecut, pare tot mai aproape. Desigur, ţărăniştii măcar nu aveau consultanţi politici de milioane, care să avertizeze asupra dezastrului. Poate Andronic et co. au avertizat, dar liderii PNL nu i-au ascultat. În ambele variante, sumele încasate de consultanţi nu par a se justifica

..prin nominalizarea lui Cătălin Marian Predoiu(membru PNL din 91 din câte înţeleg) la Ministerul Justiţiei. Şi asta chiar înainte ca preşedintele să ia din nou prim-planul mediatic in chestiunea nominalizării la Justiţie prin "invitarea" lui Tăriceanu la consultări mâine. E bine mai târziu decât niciodată că PNL a înţeles că are mai mult de câştigat ca imagine publică prin multiplicarea modelului Cioloş decât promovând oameni a căror unică calitate e deschiderea spre bătălia cu Traian Băsescu. Şopârla cu Rompetrol mi se pare ieftină până nu se dovedeşte că domnul Predoiu a încălcat legea sau a făcut alte delicte

Scriam după înfiinţarea PDL (aici, aici sau aici) despre posibilităţile de acţiune politică ale noului partid, punând accent pe identitatea doctrinară. Din păcate pentru acest partid, lunile care au urmat nu au adus ceva foarte nou în acţiunea partidului, iar asta se poate vedea şi din sondaje. Niciun rebranding, niciun Guvern Alternativă, nicio iniţiativă pro-activă. Acum, având în vedere că există posibilitatea organizării alegerilor parlamentare înainte de termen (Andronic şi Şuţu au din nou opinii diferite pe tema asta), şi având în vedere că PSD şi PNL par a fi avantajate de o asemenea decizie, haideţi să sintetizăm în foarte scurte cuvinte propunerile de politici publice care ar putea să constituie şi promisiunile electorale ale principalilor 3 actori politici:

1. PNL

• relaxare fiscală: aici ar putea fi vorba de mult anunţata reducere a contribuţiilor sociale, da mai important pentru partid ar fi să neutralizeze proasta imagine indusă de povestea cu taxa de primă înmatriculare şi propunerea lui Păcuraru cu impozitarea convorbirilor pe mobil ş.a.
• debirocratizare: e un program mai vechi al PNL, dar care ar putea fi foarte mediatizat în lunile următoare
• descentralizare: PNL va încerca probabil să confişte tema de la Băsescu şi PDL dar va trebui să ia măsuri împotriva ministrului David dacă e să convingă cât de cât
• vot uninominal: aceasta ar putea fi cea mai importantă realizare a PNL care să fie prezentată electoral publicului. Problema PNL e că o lege a uninominalului adoptată în ultima variantă care a ieşit de la Comisia parlamentraă poate fi foarte uşor din nou atacată la Curtea Constituţională. Oricum, e clar că e o pâine bună de mâncat pentru PNL, şi asta explică şi condţionarea negocierilor cu orice alt partid de sprijinul pentru uninominal
• reducerea cheltuielilor bugetare: temă introdusă recent de Vosganian, dar care are slabe şanse să se concretizeze în fapte, atât timp cât Guvernul încă mai caută resurse bugetare noi dar menţinând în acelaşi timp trendul creşterilor salariale în administraţia publică şi în sectorul bugetar în general. Anul electoral va fi o piedică în plus
• absorbţia fondurilor comunitare: aici PNL trebuie să prezinte poveştile de succes de pînă acum pe fonduri structurale şi de coeziune, aşa puţine câte sunt, pentru a contracara criticile vehemente care vor veni de la PDL si PSD
• la capitolul realizări din 2004 până acum , PNL va miza probabil pe: atingerea ţintelor privind creşterile salariale şi ale pensiilor din Programul de Guvernare, privatizările de succes (BCR-Erste Bank, Daewoo Automobile-Ford), nivelul record al investiţiilor directe (cu accent pe cazul Nokia), votul uninominal dacă se adoptă, integrarea la termen în Uniunea Europeană, reforma în sănătate (asta dacă o pot prezenta pozitiv), cele mai mari procente alocate din PIB pentru educaţie şi sănătate, sprijinirea sectorului de business prin introducerea cotei unice, etc

• salariu minim de 600-700 ron pe lună
• impozit progresiv, revenirea la 40% impozit pe salariile peste 500 euro
• un nou cod al muncii cu protecţie mai mare a salariaţilor
• 7% din PIB pentru Educaţie şi Sănătate
• subvenţii mai mari pentru agricultori
• subvenţionarea de la buget a consultanţei pentru primării şi consilii judeţene pentru absorbţia fondurilor
• creşterea lunară a pensiilor conform ratei inflaţiei
• etc. etc.

Fara alte comentarii:) Primul episod a fost aici UPDATE Newsin: Deţine, printre altele, un post de radio şi o echipă de fotbal, de liga a treia, Onix Râmnicu Sărat. În PNL s-a înscris în luna decembrie 2007, însă a mai activat politic în perioada 2000 – 2004, din partea PSD, având un mandat de consilier local. www.rompres.ro 15:37 Buzău: Un preot, candidatul PNL la Primăria Râmnicu Sărat

Am gasit la Cristi Banu un link la o analiza "excelenta" despre liberalismul romanesc actual. Analiza e ok, dar nu mi se pare ca aduce ceva neaparat nou, plus ca e mult prea militanta relativ la un anumit dogmatism de idei. E adevarat, am tot scris si eu pe tema asta (aici, aici, aici sau aici) si recunosc ca mi-e destul de dificil sa joc partitura avocatului diavolului, dar voi face macar o incercare:

• Este un pic naiv sa clamezi lipsa cazului romanesc intr-un aparent sincronism european al ideilor liberale. S-ar putea cel mult discuta despre un liberalism vest-european centrat pe o abordare de stanga (in sensul toleranta vs. conservatorism) in problematica drepturilor. In Europa Centrala si de Est, cu exceptia Ungariei care are un partid liberal traditional mic, balama si aliat al socialistilor, nu exista o raliere a curentului liberal la mainstreamul european. De altfel, partidele liberale (in sensul afilierii la ELDR si ALDE) sunt cvasi-irelevante pentru regiunea asta (in Polonia partidul liberal a disparut din Parlament iar "liberalii" din Platforma Civica la guvernare sunt afiliati PPE, in Bulgaria partidul liberal a aparut si a disparut din calculele politice odata cu Miscarea Simeon al II lea, in Cehia liberalii sunt mai degraba conservatori si afiliati PPE).
• PNL are o traditie nationalista, conservatoare, protectionista din perioada interbelica. Daca ar fi existat familiile europene in acea perioada, probabil PNL ar fi fost afiliat PPE sau Uniunii Europa Natiunilor(UEN)
• Situatia politica interna dupa 2004 alimentata de conflictul permanent Basescu+PDL vs. toti ceilalti nu a putut genera un praxis politic fundamentat pe idei, valori sau principii doctrinare. Daca PNL nu a fost in stare sa articuleze un program doctrinar consistent cu valorile familiei europene de care apartine, nici celalalte partide nu se pot lauda cu asa ceva. E drept ca de la PNL s-a asteptat intotdeauna mai mult, dar hai sa intrebam si PSD-ul de ce nu are o agenda anti-discriminare in problematica drepturilor, ducand mai degraba si mai departe mostenirea conservatoare a regimului Iliescu
• Cu toate minusurile, trebuie mentionate si principalele incercari ale PNL de a promova masuri consistente cu liberalismul european, chiar daca pot fi socotite si populiste sau adaptate bataliei politice cu Traian Basescu. Fac referire aici la Legile Securitatii Nationale promovate de PNL si la campania privind retragerea trupelor din Irak. Ambele propuneri au ramas in ceata
• Analiza de pe Limba Cailor sufera si la capitolul rigoare academica, atat cat poate fi ea luata in considerare pe blog. Anume, nu poti generaliza atunci cand este vorba de ALDE sau PPE, pentru ca ambele grupuri euro-parlamentare sunt extrem de eterogene. Liberalii din ALDE sunt de centru-stanga (UK, Italia, Ungaria, Olanda-D66), de centru-dreapta (Olanda-VVD, Danemarca, Germania, Suedia, Austria, Romania), dar majoritatea sunt "centriste", de balama, adaptabile oricarei guvernari(Finlanda, Belgia, Irlanda, Franta, Bulgaria, Tarile Baltice). Poate exista un consens la capitolul agenda pe tema verde, aici fiind vorba de si un political correctness in toata Europa, la toate grupurile politice. La capitolul "casatorii intre gay" sau "legalizarea prostitutiei", nu exista inca o pozitie unanim acceptata. E adevarat in schimb ca tendinta generala in ALDE e de sustinere a secularismului in societate si a federalismului constructiei europene, aspecte la care PNL nu pare a fi consecvent doctrinar.
• PNL este inca un partid eterogen la nivelul valorilor imbratisate de membrii sai. Daca liberalismul economic este unanim acceptat, pe axa drepturilor exista 2 tendinte, una conservatoare, nationalista si alta libertariana. La momentul asta cred ca prima tendinta prevaleaza mai ales in randul factorilor de decizie, fapt care ar face PNL-ul mai compatibil cu Popularii Europeni decat cu Liberalii din ALDE.

Mai jos stirea cu Norica Nicolai care intelege sa incrimineze prostitutia ca activitate care contravine moralei crestine. Just for the record, mentionez ca eu sunt PENTRU legalizarea prostitutiei, din motive fiscale si de sanatate publica. Oare incurajarea traficului de carne vie prin tinerea in ilegalitate a prostitutiei nu contravine si ea moralei crestine? Alte opinii pe subiectul asta gasiti aici si aici. www.rompres.ro 13:29 Nicolai: Nu putem da legi care sfideaza morala creştină

Avansam pe 28 ianuarie un scenariu ipotetic la acel moment, conform caruia suprapunerea alegerilor locale cu cele parlamentare ar putea avea totusi loc daca PSD pica guvernul ultra-minoritar Tariceanu II in Parlament. Intre timp lucrurile pareau a se fi calmat in jurul relatiei PNL-PSD, mai ales dupa atacul vehement al presedintelui si decizia Curtii Constitutionale in speta Nicolai. Anuntul lui Geoana de astazi de abandonare a oricarui sprijin pentru Guvern in Parlament apare mai degraba ca o surpriza. Decizia remanierii sau rotirii de cadre in Guvern pare si ea cauzata strict de anuntul PSD. Pe surse apare scenariul unei intelegeri PNL-PSD privind declansarea anticipatelor parlamentare si suprapunerea lor cu localele. Ministrul nominalizat de PNL la Aparare, Radu Stroe, declara nonsalant ca PNL se sacrifica pentru tara si ca ar prefera sa intre in opozitie. Cat adevar este in tot acest tablou dezarmant aparent pentru gandirea de tip rational?

• PNL nu mai poate capitaliza in acest an pe spatele pomenilor bugetare pentru simplul fapt ca nu mai controleaza bugetul. Anuntam asta inca de anul trecut cand analizam rezultatele post euro-parlamentare. Comisarul Leonard Orban a anuntat si el azi ca exista posibilitatea unor noi infringementuri, inclusiv pentru depasirea deficitului bugetar dincolo de limita de 3%. Si atunci de unde sa mai dai pomeni? Mai mult, 2008 este si anul primei note de plata pentru "binefacerile" maririi pensiilor in campania pentru europarlamentare. Si mai mult, partidele din opozitie dar cu majoritate parlamentara fac tot felul de propuneri populiste de tipul reducerii TVA pentru produsele de baza. In concluzie, parghia bugetara este in acest moment mai degraba un dezavantaj decat un asset.
• PNL este hartuit in permanenta de presedinte, iar posibilitatea suspendarii premierului ca urmarea a scandalului Posta, inca nu este total exclusa.
• PNL-ul este din nou divizat intre doua grupari: Tariceanu, Olteanu, Vosganian vs. Orban, Antonescu, Rusanu, Norica Nicolai. A doua tabara simte deja dezastrul pe care il poate resimti PNL-ul la alegerile din noiembrie dupa ce va fi epuizat zi de zi de presedintele Basescu
• PNL este constient ca trebuie sa salveze un scor de 10-15%, iar asteptarea pana in toamna ar putea fi catastrofala

In primele doua episoade, aici si aici, am vorbit eu. Acum redau "raspunsul" lor prin vocea Dianei, care spre deosebire de mine, a fost acolo

Carevasazica, asa cum stau lucrurile acum, ne indreptam catre doua posibile solutii guvernamentale post-alegeri: una de continuitate, PSD+PNL+UDMR si una a schimbarii, pro-prezidential, PDL+UDMR. Avand in vedere ca in primul caz ar aparea probabil ca ministri nume deja cunoscute din actualul Guvern sau din gasca PSD, hai sa vedem cu ce ar putea veni din acest punct de vedere pe piata PDL-ul. Sa nu uitam ca prin Statutul "noului" partid, acest Guvern Alternativa ar trebui si institutionalizat. Inca nu s-a intamplat. Prin urmare:

• Premier: Stolojan 60%, Blaga 30%, Isarescu 10%
• Justitie: Macovei 50%, Stoica 20%, Diaconu (Administratia Prezidentiala) 10%, Daniel Buda 10%, Elena Udrea 10%
• Interne: Blaga 70%, Mircea Toader 30%
• Economie si Finante: George Pogea, Ionut Popescu, Lucian Croitoru (BNR), Cristian Boureanu, Videanu, Berceanu, Stolojan
• Transporturi: Berceanu 50%, Boagiu 50%
• Dezvoltare Regionala, Lucrari Publice si Locuinte: Boagiu 40%, Pogea 30%, Borbely
• Agricultura: Flutur 70%, Tabara 20%, Dacian Ciolos 10%
• Externe: marea dilema...Cezar Preda 10%, un independent 60%, Mihai Razvan Ungureanu 30%
• Mediu: Sulfina Barbu 60%, Korodi 40%
• Aparare: Frunzaverde, Stanisoara, Cezar Preda, Elena Udrea, Romeo Raicu
• Cultura: Raluca Turcan 60%
• Comunicatii si Tehnologia Informatiei: UDMR

Euro-alegerile din 25 noiembrie au asezat PNL-ul pe o traiectorie destul de periculoasa privind viitorul pe scena politica romaneasca. Un 13% smuls cu forcepsul, cu 5% din votanti castigati de la PSD, cu investitii uriase in campanie. Liberalii s-au batut cu pumnul in piept, strigandu-si marea victorie, uitand ca in 2004 au obtinut 18% din mandatele din Parlamentul Romaniei. Ce a urmat insa arata ca liberalii s-au bucurat prea devreme si au intrat in perioada sarbatorilor prea devreme. Sa le luam pe rand:

• reactia la infiintarea PD-L a fost timida si aroganta, intr-un moment cand PNL putea capitaliza in randurile electoratului liberal pierdut in favoarea PLD
• asocierea simbolica cu PSD s-a conservat prin compromisul cu acesta pentru adoptarea bugetului de stat, Vosganian explicand jovial ca intelegeri s-au facut si cu PRM, PC si UDMR
• dupa retragerea lui Chiuariu de la Justitie (indiscutabil bila alba), a urmat nominalizarea nefericita a Noricai Nicolai, exact ce isi dorea presedintele Basescu. Efectele acestei gafe se vor vedea in curand
• bomboana de pe tort este fara dubii gestionarea mediatica a scandalului Orban. Liderul PNL trebuia sa aiba inteligenta politica de care il credeam capabil sa nu incerce sa musamalizeze cazul, atat timp cat el chiar nu a fost unul grav. Gafa lui Orban a reusit sa ia primplanul televiziunilor, la stransa concurenta cu traditionalele dezbateri despre revolutie. Trusturile lui Vantu si Voiculescu se lupta care sa traga mai multe gloante in pieptul ministrului transportului, iar in scandal ar putea sa cada si capul inexistentului ministru David. In acelasi timp, PNL este incapabil sa genereze alta tema care sa dilueze atentia publica de la scandalul Orban
• anuntul potentialei candidaturi a lui Crin Antonescu este si ea o gafa pentru ca il expune prea mult public pe unul dintre cei mai simpatizati lideri liberali. Potentialul simbolic al acestui anunt se poate astfel epuiza mult mai repede decat ar fi fost cazul

S-a spus despre PDL ca este un partid prezidential, desi mai corect ar fi probabil "partid pentru o majoritate prezidentiala". Am mai spus, formula nu este noua, fiind aplicata cu destul succes in Franta deceniului trecut. Spuneam de asemenea ca miza PDL ar fi constructia unei forte politice pe centru-dreapta care sa reziste disparitiei liderului fondator, Traian Basescu, si care sa fie consacrat ca partid mare prin castigarea a 35-40% 3 alegeri consecutiv. Aici cred ca ar trebui sa dau si o replica, intarziata e adevarat, opiniei lui Cristi Banu, care argumenteaza ca structrurarea scenei politice autohtone dupa binomul stanga-dreapta poate avea loc numai dupa disparitia lui Traian Basescu din functia prezidentiala. Am sanctionat nu odata derapajele democratice, instititutionale sau de bun simt ale presedintelui, dar a arunca asupra lui toata vina pentru nerealizarile minimale ale clasei politice este deja prea mult. Nici nu cred ca acest binom nu se manifesta deja intr-o anumita masura in Romania politica din 2004 incoace. Sa nu idealizam clivajul stanga-dreapta, peste tot in lumea democratica el mai rezista mai ales prin doua filosofii diferite de redistribuire a veniturilor, filosofii reunite sub politica fiscalitatii. Nu se poate spune ca sistemul fiscal actual din Romania nu este de dreapta, la fel cum cel progresiv instituit in timpul guvernarii PSD era de stanga. Deseori vorbim de guvernare ca si cum ea s-ar face numai prin vorbe, negocieri, declaratii socante, injuraturi sau ce mai mediatizeaza excesiv presa romaneasca. Revenind la o posibila guvernare PDL, ar trebui sa ne intrebam cum va evolua tema descentralizarii administrative si financiare a Romaniei. Ar trebui sa ne intrebam cum va evolua sistemul judiciar. Ar trebui sa ne intrebam care va fi rolul Parlamentului. Si astea sunt doar cateva probleme majore pe care un program politic onorabil ar trebui sa le trateze. Desigur, aceste reforme radicale sunt greu de realizat intr-un timp foarte scurt, pentru ca ar fi nevoie de modificarea Constitutiei. Iata de ce cred ca una din temele majore ale anului viitor, si pe care PDL are oportunitatea de a o lansa in dezbatere politica, priveste redesenarea Constitutionala a Romaniei. Este clar cred pentru toata lumea deja ca actuala lege fundamentala a intrat in desuetudine. Pe de alta parte, aceasta dezbatere ar trebui sa fie extrem de serioasa pentru a nu cadea iar in pacatul unui edificiu constitutional facut special pentru anumite persoane. Iar avertismentul e cu atat mai important pentru o forta ca PDL care ar putea crede, intr-un mod extrem de naiv, ca avantajul prezidential de care dispune acum, ar fi vesnic.

PDL traieste. S-au impartit functiile de conducere, s-au stabilit sigla, imnul, echipele de coordonare a programului politic. Totul pare gata de impachetat pentru un nou produs care sa fie vandut en gros incepand chiar din ianuarie. Totul mai putin un detaliu fara de care noul brand nu poate emerge intr-o Romanie membra a Uniunii Europene. Doctrina, ideologia sau pe scurt identitatea politica. Suntem toti la curent cu celebrele discursuri ale deceniului trecut privind moartea ideologiilor. Dar asa cum stanga-dreapta poate fi socotit un cliseu, la fel pretentia disparitiei doctrinelor pare un adevar fara acoperire. Acum, spre ce se indreapta noul partid popular, democrat si liberal? Pentru a putea emite cateva ipoteze, trebuie sa stabilim mai intai premisele:

• PD a preluat copy-paste programul politic al PPE, care pe scurt poate fi sintetizat ca fiind de CENTRU. Pragmatism cat cuprinde, mai ales economic, un anume conservatorism social, imbratisarea valorilor crestine prin pozitionare aproape de Biserica, suport pe comunitati prin aplicarea principiului descentralizarii. In teorie, economia sociala de piata, principiu fondator al democratiei crestine, prevaleaza asupra neoliberalismului sau socialismului. De fapt, ea nu reprezinta decat o imbinare a celor doua prin mijlocirea unui dialog social de tip corporatist. Dupa cum spuneam, acestea doar in teorie, pentru ca practic PD s-a batut doar pentru descentralizare, si asta numai la nivel retoric.
• PLD vine cu un pachet doctrinar mai sofisticat, dar perfect integrabil in arhitectura valorica a familiei populare europene, renumita pentru eterogenitatea identitara. Iarasi teoretic, PLD se considera un partid liberal-conservator, sintagma care tradusa ar suna cam asa: neoliberali economic, conservatori social. Pe de alta parte, aceasta pozitionare se bate cap in cap cu filonul libertarian insuflat PLD-ului de realatia privilegiata cu think-tankurile libertariene anglo-saxone, coordonate in Romania de CADI.
• Noua constructie, PDL, are pretentia de a reuni sub tutela sa atat curentul de centru(mai mult democrat si mai putin crestin), cat si cel liberal-conservator-libertarian, transferat de la PLD.

• Care va fi pozitionarea fata de problema fiscala, avand in vedere ca popularii sunt prin traditie mai liberali dar valorifica in acelasi timp si redistribuirea catre categoriile defavorizate? Pentru Europa Occidentala, cota unica de impozitare este inca un lux, iar Romania ar putea ajunge in aceeasi situatie cat de curand, avand in vedere cifrele macroeconomice ingrijoratoare. Curentul liberal ar spune NU unei regandiri in termeni mai sociali ai sistemului fiscal, curentul democrat de centru ar gandi pragmatic pentru a creste incasarile la buget in scopul finantarii investitiilor atat de necesare.
• Care va fi pozitia noului partid fata de necesitatea cresterii alocarilor bugetare pentru educatie, si mai ales pentru R&D(Cercetare si Dezvoltare), o componenta extrem de importanta a programului PPE? Isi permite Romania sa aloce acum mai mult de 7,5% pentru educatie si cercetare? Cum se va face aceasta? Cumva prin cresterea fiscalitatii?
• Revenind la fiscalitate, cum se vor echilibra pozitiile divergente dintre cele doua curente in privinta nivelului contributiilor sociale? Curentul liberal ar milita pentru reducerea sau cel mult pastrarea actualelor cote, curentul democrat de centru ar milita pragmatic pentru cresterea sau cel mult mentinerea lor.