Despre sănătatea unor taxe

A produs multă oripilare în spaţiul public autohton propunerea noului ministru UDMR al Sănătăţii, Attila Cseke, de taxare a produselor alimentare care ne prejudiciază grav sănătatea, gen hamburgeri sau cola. Asta de parcă majorarea preţurilor la astfel de produse cu 15-20% ar duce la dispraiţia lor de pe piaţă. Sigur, modalitatea de promovare a propunerii nu a fost adecvată. Sigur că ministrul ar fi trebuit să dea mai multe detalii, inclusiv să prezinte studii care să motiveze noua măsură. Numai că de aici şi pănă la protestul atât de vehement e cale lungă. Pe scurt viziunea mea:
  • în general sunt adeptul fiscalităţii cât mai reduse, mai ales atunci când e vorba de companii mari sau imm-uri, cele care angajează cea mai mare parte a forţei de muncă şi care contribuie cel mai mult la bugetul de stat
  • dincolo de dogmă, înţeleg şi cazurile particulare. când ai de-a face cu un buget secătuit care nu îţi permite mari iniţiative pe palierul investiţional, e clar că trebuie să gândeşti metode alternative de colectare de venituri la bugetul de stat. cea mai bună metodă a fost şi rămâne mai buna colectare a taxelor, iar impozitul forfetar (doar pentru anumite ramuri ale economiei) s-ar putea justifica la limită în acest sens.
  • mi se pare mai potrivită fiscalizarea alimentaţiei nesănătoase pe modelul taxei de viciu pentru fumat ( a propos, sunt fumător înrăit) decât suprafiscalizarea "bogaţilor", aşa cum se pare că va propune ministrul Vlădescu. În acelaşi sens, mi-e greu să înţeleg de ce tocmai am eliminat accizele la produsele de lux..(infringementul cred că mai putea fi evitat o perioadă)
  • având în vedere ce scriam şi aici, oricât de liberal aş fi în gândire, mi se pare mai "sănătos" pentru români să fie obligaţi să renunţe la nişte obiceiuri care în ultimă instanţă afectează viitorul naţiunii decât să tot aşteptăm deşteptarea românilor prin campanii de conştientizare scumpe şi fără efect. dacă o astfel de măsură aduce şi bani în plus la buget, cu atât mai bine
  • pentru cei mai pudici legat de iniţiativa ministrului român, vedeţi aici şi propunerile asemănătoare făcute în Spania şi Danemarca
  • iar pentru cei care vor predica dogmele dreptei care nu inventează în mod normal noi taxe, vedeţi aici ultima propunere de taxă din Franţa, la iniţiativa preşedintelui Sarkozy. Ca să nu mai amintesc de taxa pe carbon, marcă tot Sarkozy

2 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare

Cristian Preda susţinut de fosta adversară Alina Mungiu-Pippidi, nu şi de colegii intelectuali afiliaţi PD-L

Scriam ieri că demersurile curajoase ale europarlamentarului Cristian Preda sunt sortite eşecului atât timp cât nici măcar personalităţile din jurul PD-L pe care se presupune că le reprezintă nu au aderat la respectivul curent de opinie. Chiar şi anunţatul său partener de revoltă, Sever Voinescu, a ţinut azi să se detaşeze de punctele de vedere mai radicale ale colegului Cristian Preda, semn că totul a fost doar un foc de paie. Cel puţin pe moment. În tot acest complex de factori nu pot să nu oberv câteva ciudăţenii:
  • De ce nu a reacţionat Valeriu Stoica?
  • De ce nu a recţionat Monica Macovei?
  • De ce din societatea civilă singura reacţie pozitivă la adresa lui Cristi Preda a venit din partea Alinei Mungiu-Pippidi, în condiţiile în care cei 2 intelectuali au avut meciuri importante în trecut?
  • De ce din interiorul conducerii PD-L doar Theodor Stolojan a dat semne că ar fi de acord cu poziţia lui Preda?
  • De ce a ţinut să iasă din izolare Sorin Frunzăverde numai pentru a-l pune la zid pe Preda? ('Nu suntem în Partidul Democrat Liberal pentru a primi ceva în plus. Caraş-Severinul este singurul judeţ în care PD-L câştigă alegerile de când candidează ca şi partid democrat şi acest lucru ne îndreptăţeşte să afirmăm că nici Sever Voinescu şi nici Cristian Preda nu sunt în măsură să facă afirmaţii în legătură cu această formaţiune politică', a declarat miercuri, pentru AGERPRES, vicepreşedintele PD-L, Sorin Frunzăverde.)

4 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare

PD-L după Băsescu (VI): Se nasc germenii revoltei interne?

Scriam la sfârşitul anului trecut de nevoia de limpezire a apelor în interiorul PD-L după ani de amânări a modernizării partidului. Ziua de ieri a fost extrem de importantă şi prevestitoare pentru ce poate urma în perspectiva Congresului din primăvară. Cristi Preda, Sever Voinescu şi Iulian Urban sunt tot atâtea voci care s-au ridicat împotriva mainstreamului pedelist apărat doar de Emil Boc în această speţă. Pretextul? Candidatura lui Honorius Prigoană în colegiul 1 (nu am anticipat în articolul de ieri şi acest aspect al încărcăturii simbolice din spatele acestor parţiale). Alături de cei 3 poate fi adăugat oricând Theodor Stolojan, cel care împreună cu consiliera de suflet Andreea Vass (actuală Paul), nu pierde nicio ocazie pentru a critica anumite politici guvernamentale. Aşadar avem deja exponenţii a patru mini-curente din interiorul PD-L în opoziţie sensibilă cu actualul mers al lucrurilor în partid: intelectualii de la Bruxelles (Cristian Preda), intelectualii din ţară (Sever Voinescu), tinerii parlamentari PDL (Urban) şi fostul PLD (Stolojan-Vass). Desigur, a supralicita proclamând o revoltă autentică în interiorul PD-L este cel puţin naiv. Cei 4 nu obţin unanimitatea nici măcar în interiorul grupărilor de care aparţin dacă ne gândim la talibanismul unor TRU sau Patapievici sau la adaptabilitatea unor Flutur sau Gabriel Sandu. 3 semne de întrebare mai pot fi ridicate în această speţă:
  • care va fi politicianul mai influent (şi mai vechi) din PD-L care se va ralia curentului "modernizator" promovat de Preda et. co pentru a-i da legitimitate şi oarecare şanse într-o luptă internă la Congres?
  • cât are a face Traian Băsescu cu aceste iniţiative ale lui Preda et. co? Pregăteşte preşedintele o asanare a PD-L prin eliminarea gărzii vechi?
  • ce joc face Emil Boc?

10 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare

Simbolistica luptei Honorius Prigoană vs. Radu Stroe în colegiul 1 din sectorul 1

First of all, trebuie să spun că un subiect care ar fi trebuit să fie marginal pe agenda publică, parţialele din 17 ianuarie în colegiul 1, a ajuns super mediatizat ca urmare a lipsei de alte teme dar şi din pricina "show-ului" din spatele candidaturilor. Trei au fost ingredientele:
  1. Propulsarea "starului de tabloide" Honorius Prigoană în poziţia de candidat al PD-L în dauna candidatului agreat de organizaţia din sectorul 1, fostul penegist Viorel Tudorache. În treacăt fie spus, o candidatură a lui Tudorache ar fi putut fi mult mai periculoasă pentru partid având în vedere suspiciunile privind asocierea acestuia cu lumea interlopă.
  2. Retragerea PSD din bătălie şi acordarea sprijinului pentru candidatul PNL Radu Stroe
  3. Încălcarea Constituţiei prin interzicerea candidaturii lui Remus Cernea, sau a oricărui alt independent sau candidat sprijinit de un partid neparlamentar.
Interesul presei tradiţionale şi a blogosferei pentru cursa din sectorul 1 se explică mai ales prin relevanţa asupra mişcărilor politice pe termen scurt şi mediu. Cu alte cuvinte, există o simbolistică în spatele acestei bătălii şi principalele direcţii sunt:
  • Aşa cum bine spune Sorin Ioniţă aici, candidatura lui Honorius Prigoană arată clar că după câştigarea prezidenţialelor şi în perspectiva unei guvernări sigure cel puţin până în 2013, PD-L îşi permite acum sfidarea propriului electorat militant aruncând în luptă un candidat de plastic, fără calităţi deosebite, fără vechime în partid dar cu lobby puternic din partea unor finanţatori ai partidului. Pe de altă parte, alternativa Tudorache ar fi fost cel puţin la fel de nefericită, cu atât mai degradant pentru un partid care conduce acum România.
  • Candidatura lui Radu Stroe din partea PNL şi susţinută şi de PSD reprezintă de asemenea o sfidare la adresa electoratului nu neapărat din cauza obscurităţii şi platitudinii candidatului, ci mai ales pentru că el este deja perdant la alegerile uninominale parlamentare din 2008. Cu alte cuvinte, în aceeaşi legislatură căreia îi va corespunde şi locul de deputat câştigat în urma scrutinului parţial din 17 ianuarie. Cu alte cuvinte, dacă Remus Cernea este împiedicat să candideze în pofida dreptului constituţional, Radu Stroe candidează de 2 ori în cadrul aceleiaşi legislaturi, în 2 colegii diferite! Îmi vine să râd când aud că, cel mai probabil, sloganul lui Stroe va fi "Revoluţia bunului simţ continuă"...
  • Simbolistic va fi de cea mai mare importanţă decizia Curţii Constiuţionale în cazul Cernea, probabil posterioară momentului electoral. Deci probabil fără nicio repercusiune pentru acest scrutin, ci doar pentru cele viitoare.
  • Rezultatul parţialelor va fi important cel puţin din două considerente: în primul rând, dacă Prigoană jr. pierde PD-L primeşte primul semnal puternic că galopul de sănătate până în 2013 la guvernare nu este chiar atât de sigur. Şi având în vedere majoritatea extrem de fragilă din Parlament, orice astfel de semnal poate conduce la reorientări spectaculoase în Parlament.. Alegerile sunt periculoase în al doilea rând pentru ordinea internă din PNL. Dacă Stroe pierde, este clar că poziţia sa ca secretar general al partidului este serios pusă în discuţie, fapt care ar putea antrena pe principiul dominoului căderea întregii conduceri cu Antonescu în frunte. În orice caz, însăşi înfrângerea candidatului liberal într-un colegiu dintr-un sector condus de un primar liberal popular ar trebui să fie semnalul unor repoziţionări strategice în partid. Poate chiar intrarea la guvernare sub o nouă conducere în acest prim semestru al anului 2010.
  • Nu în ultimul rând, absenţa unui candidat PSD la aceste parţiale arată că partidul de stânga nu mai riscă nimic, s-a retras în munţi, sau dacă vreţi, într-o perioadă de reflecţie care cel mai probabil va conduce la modificări în ordinea internă chiar în acest prim semestru al anului.
În concluzie, lupta Honorius Prigoană-Radu Stroe pare a fi supraestimată, dar nu e. Ea poate aduce transformări spectaculoase pe scena noastră politică. Mai multe predicţii pentru 201o aici.

5 comentarii Linkuri de întoarcere către această postare