Paradoxuri liberale

La ora la care scriu aceste rânduri totul pare a fi fost decis. PNL are un nou statut prin care se instituționalizează votul pe liste ca urmare a unor moțiuni. Promotorul ideii, actualul lider Crin Antonescu, pare a-și fi asigurat en passant o nouă victorie. Principalul perdant este Ludovic Orban care iese pe ușa din dos (mă refer la speech-ul dureros de patetic de azi) din orice schemă de conducere a partidului. Inclusiv baricada bucureșteană a fost pierdută, la timonă fiind viitorul candidat al partidului pentru Primăria Capitalei, Andrei Chiliman. Întrebarea firească este ce se mai poate spune în plus în această cauză pe care mulți o consideră pierdută. O sumă de paradoxuri poate:
  • Deși se revendică de la brandul istoric al Brătienilor, decidenții politici actuali ai PNL nu dau doi bani pe istoria recentă a partidului. Antonescu a fost ani la rândul port stindardul ideilor de diversitate a opiniilor interne sau a votului uninominal pentru funcțiile de conducere din partid. Astăzi le sacrifică șantajist pe altarul marelui său ”proiect”. Călin Popescu Tăriceanu joacă astăzi cartea liberalului autentic cu discurs anti-vot pe liste, dar în 2005 când se afla la conducerea partidului a aplicat cam aceleași metode. Diferențele există totuși: dacă în 2005 PNL era prima voce a guvernării iar Tăriceanu a propus o formulă combinată de vot pe liste cu vot uninominal, Antonescu merge în opoziție pe cartea ”totul sau nimic”, virusat de propria proiecție a leadership-ului său măreț și predestinat.
  • Deși Antonescu și PNL asumă sus și tare varianta votului proporțional pentru alegerile parlamentare (sau mixt în cel mai rău caz), în propriul partid preferă o metodă mai nedemocratică. Un alt minus la capitolul consecvență în legătură cu liderul liberal
  • Deși promovează în chip inteligent lărgirea fundamentelor doctrinare ale PNL pentru cuprinderea tuturor curentelor Dreptei contemporane, Antonescu gafează nepermis incluzând social-liberalismul printre acestea, o variantă de stânga a liberalismului care cauționează orientările mai stângiste ale partidului din ultima vreme.
  • Deși critică ”autocrația” și ”închistarea” din PD-L, Antonescu se inspiră tocmai din acest model, arogându-și rolul de ”Băsescu al PNL” (parcă Fenechiu a venit cu eticheta asta)
  • Deși glorifică retoric performanța și meritocrația care ar sta la baza alcăturii echipei sale, Antonescu îi include în aceasta și pe combinatori gen Dan Radu Rușanu, Relu Fenechiu sau Marian Petrache. Paradoxul este complet când vezi că sunt promovați și oameni ca Andrei Marga, Nicolae Robu sau Mircea Diaconu
Overall manevra lui Antonescu pare a fi perfectă pentru ceea ce își dorește PNL pentru următorii 2 ani. A adunat în jurul său toți liderii din partid, inclusiv oamenii lui Tăriceanu (Petrache, Voicu, Gorghiu, Bolojan, Atanasiu, Nicoară, etc). Pe de altă parte au rămas în afară destui ”grei” care să gândească deja formule alternative: Tăriceanu, Orban, Eugen Nicolăescu, Adriana Săftoiu, Renate Weber, Dan Motreanu, Puiu Hașotti, etc. În iunie 2008 spuneam aici că Tăriceanu greșește umilindu-l pe Orban și s-a dovedit că așa a fost. Antonescu ar putea păți același lucru după cum i-a umilit acum pe Orban și Tăriceanu. PNL se pare că nu a învățat încă lecția istoriei

1 comentarii:

  1. PATRICKdan said,

    ...mai ecsact, Fenechiu a vorbit la Focsani, cand ne-a vizitat, despre "tatucul PNL" !
    am fost in sala si-am filmat momentul, avand un gol in stomac la auzul ca am putea avea si noi un "tatuc" !
    aici, filmul respectiv :

    http://patrickdan.blogspot.com/2009/02/crin-antonescu-tatucul-pnl-ului.html

    on 6 martie 2010, 01:21