Vai, să luăm partea angajaţilor chinezi prost plătiţi! Apple sînt nişte
nenorociţi!
Cu 23 minute în urmă
Liviu Negoiţă, mesaj de la Traian Băsescu pe termen mai lung
Nu l-am prognozat pe Negoiţă ca variantă de premier desemnat, bazându-mă pe reticenţa permanentă a acestuia de a accepta funcţii în prim-planul scenei politice. Am fost însă aproape cu Macovei, aşa cum reiese şi de aici. Care sunt implicaţiile nominalizării de ieri a preşedintelui?
- În primul rând Negoiţă are toate şansele să fie cu adevărat premierul noului Guvern după 6 decembrie. Este foarte probabil ca PSD şi PNL să determine lipsa cvorumului la şedinţa în care ar trebui votat noul Guvern pentru a nu da posibilitatea preşedintelui să dizolve Parlamentul după 6 decembrie în cazul în care ar rămâne la Cotroceni. Cum după primul tur al alegerilor înfrângerea lui Antonescu va fi clară pentru toată lumea, liberalii vor adulmeca altfel propunerea lui Băsescu de a se alătura unui guvern PD-L. Iar Negoiţă este un premier frecventabil pentru liberali, orice s-ar spune.
- În al doilea rând, prin decizia de ieri, preşedintele şi-a desemnat practic moştenitorul la conducerea PD-L..Este clar că Boc nu mai face faţă rangului, iar confruntarea Blaga-Videanu-Berceanu ar fi putut rupe partidul. Ca şi în cazul nominalizării lui Boc în 2005, Traian Băsescu are grijă să aleagă liderul PD-L cu cel mai mare potenţial de creştere pentru a conduce partidul după prezidenţiale. Dovadă de viziune politică din partea şefului statului.
- Prin nominalizarea lui Negoiţă preşedintele îşi asumă şi un mare risc. Pentru că Negoiţă nu este nici pe departe Boc, pentru că Negoiţă a demonstrat în nenumărate rânduri că nu este un politruc aplaudac, are personalitate şi la o adică se va pune şi împotriva "şefului" dacă acesta îl calcă prea mult pe bec..
credit poză: http://multimedia.realitatea.net/media/image/200806/w190/image_121378505237382700_3.jpg
8
comentarii
Linkuri de întoarcere către această postare
Macovei, Tănăsescu, Isărescu, Dăianu
Prin urmare iar nu avem Guvern. Preşedintele Băsescu poate nominaliza în scurt timp un nou premier pe care să-l arunce în lupta cu Parlamentul sub spectrul ameninţării anticipatelor sau poate aştepta prezidenţialele pentru a fi sigur că noul premier îşi poate trece echipa la vot. E clar că nu îl va numi pe Johannis acum, ar însemna să piardă din mână cel mai important atu. Deci care sunt opţiunile preşedintelui?
- Monica Macovei. Ar radicaliza electoratul PDL-ist şi ar putea să readucă de partea lui Băsescu un mic segment din electoratul urban pierdut. Propunerea Macovei ar arăta că preşedintele joacă cartea "totul sau nimic" pentru că e calea cea mai scurtă spre anticipate.
- Mihai Tănăsescu. Riscul pentru Traian Băsescu ar fi că nu l-ar putea controla pe noul premier iar avantajul ar fi că Tănăsescu ar fi o propunere greu de respins de PSD. Ar fi şi un semnal puternic către FMI, Comisia Europeană şi alte IFI într-un moment în care credibilitatea României e tot mai aproape de zero.
- Mugur Isărescu. Acelaşi argument ca la Tănăsescu.
- Daniel Dăianu. Acelaşi argument cu precizarea că în cazul lui s-ar atinge coarda sensibilă a PNL-ului. În toate cazurile de premieri-tehnocraţi riscul pentru Traian Băsescu este major pentru că, spre deosebire de Croitoru, cei 3 nu sunt uşor controlabili.
Deci? Macovei?
10
comentarii
Linkuri de întoarcere către această postare
To do list pentru România
Dincolo de imperativele campaniei electorale, dincolo de glumiţe, jocuri de culise şi lovituri sub centură, România politică are nevoie urgentă de câteva măsuri cheie pentru perioada imediat următoare:
- Un guvern funcţional as soon as possible. Responsabili: PSD, PNL, UDMR. Nu este raţional pentru interesul ţării să fie picat guvernul Croitoru doar pentru a-l pune pe Traian Băsescu în încurcătură. Dacă majoritatea de 65% este serioasă, guvernul Croitoru poate fi debarcat şi după prezidenţiale printr-o nouă moţiune de cenzură (semnată de pesedişti în actuala sesiune parlamentară) sau de oricine din opoziţie în următoarea sesiune. Cu alte cuvinte, voinţa lor politică oricum se va îndeplini dacă Băsescu pierde alegerile aşa încât România nu are de ce să mai piardă câteva luni pentru exerciţiul guvernamental. Deja opoziţia la Băsescu a mers prea deaparte şi pune în pericol interesul general. Dacă au o minimă reponsabilitate faţă de interesele ţării, parlamentari din PSD, PNL şi UDMR trebuie să voteze astăzi guvernul Croitoru. Dead-line: AZI!
- Un proiect de lege a bugetului care să intre în discuţiile cu FMI şi alte IFI. Responsabili: toate partidele parlamentare şi eventual cu medierea Preşedintelui Băsescu. Nici guvernul Boc sau Croitoru şi nici majoritatea PSD-PNL-UDMR nu trebuie să facă din buget subiect de campanie electorală într-un moment în care România este prăbuşită economică şi în pericol de a nu primi a treia tranşă de la FMI. Dead-line: până la mijlocul lui decembrie.
- Nominalizarea Comisarului European al României. Responsabil: Preşedintele Traian Băsescu. Oricât de implicat ar fi în campania prezidenţială, oricât de orgolios ar i în relaţia cu partenerii europeni şi oricât de interesat ar fi de acest subiect, preşedintele trebuie să facă tot ce depinde de el pentru a asigura României un portofoliu influent la Bruxelles. Persoana care îl ocupă este mai puţin importantă atât timp cât are susţinerea lui Barroso. Preşedintelui Băsescu nu-i va fi iertat dacă România ajunge din nou să conducă semi-portofoliul Multilingvismului. Dead-line: până în 9-10 noiembrie.
10
comentarii
Linkuri de întoarcere către această postare
Reconstrucţia dreptei după prezidenţiale
Am preluat tema de la Cristi Banu şi provocat şi de comentariul lui Adi Zăbavă la postul anterior. Explorând mai mult tag-ul "dreapta românească" de pe acest blog veţi descoperi că scriu de mult şi cu multă plăcere pe această temă iar tragerea liniei după prezidenţialele din noiembrie-decembrie constituie un motiv suplimentar de analiză. Mai întâi câteva observaţii apropos şi de opiniile lui Cristi Banu:
- Nu cred că "reconstrucţia dreptei" se poate circumscrie pe termen scurt şi mediu modelului propus de Valeriu Stoica, şi mă refer fireşte la "partidul unic de dreapta". Nu cred că pe termen scurt şi mediu bipolarizarea este o soluţie eficientă pentru România şi prin urmare nu cred în formarea unui mare partid de dreapta care să coaguleze toate curentele politice, economice, ideologice pe acest segment. Astfel de partide există în SUA (Partidul Republican), în UK (Partidul Conservator), Germania (CDU-CSU), Franţa (UMP), Italia (PDL), Spania (PP), Ungaria (Fidesz), Bulgaria (GERB). Mai puţin în cazul modelului anglo-saxon, în toate celelalte situaţii coagularea s-a produs treptat şi sub impactul a numeroşi factori conjuncturali. În Italia şi Franţa a existat mult timp o competiţie acerbă pentru confiscarea culoarului de centru-dreapta, în cele din urmă UDF-ul marelui Giscard D'Astaing şi UDC-ul lui Casini, care s-ar fi vrut continuatorul tradiţiei lui De Gasperi, intrând într-un con de umbră în faţa coloşilor conjunctural creaţi în jurul unor personalităţi ca Chirac în Franţa şi Berlusconi în Italia. Întrebarea cheie este evident care personalitate din România ar putea face acelaşi lucru. Traian Băsescu a avut o şansă în 2005-2006 pe care a irosit-o. Singurul în măsură să realizeze acest deziderat pare a fi Klaus Johannis, tocmai ca personalitate de dreapta exterioară celor 2 mari partide aflate în competiţie de identitate, PD-L şi PNL
- De acord cu Cristi Banu că prezidenţialele de anul acesta vor remodela scena politică şi implicit componenta sa de centru-dreapta. Fidel tezei mele anterioare afirm însă că, în cazul victoriei preşedintelui Traian Băsescu, apropierea PD-L-PNL este posibilă. Pentru că ambele partide vor avea acelaşi interes al guvernării, pentru că ambele partide vor fi conştiente de riscul capitalizării votului nemulţumiţilor de către PSD, pentru că ambele partide vor privi instituţia prezidenţială cu detaşare..Asemenea scenariu este credibil pentru o perioadă de 2-3 ani, adică înainte de următoarele alegeri când ar putea apărea din nou derapaje în relaţia dintre cele 2 partide. Dacă pericolul PSD va fi extrem de ameninţător în 2011-2012, este foarte posibil să ne întoarcem la o soluţie de tipul Alianţa D.A. sau chiar la o soluţie mai consistentă de tipul unei uniuni de partide.
- Scenariile de mai sus sunt posibile doar în măsura în care Mircea Geoană nu ajunge preşedintele României. În acel caz există următoarele opţiuni: 1. se formează un guvern PSD-UDMR-minorităţi cu sprijin parlamentar al unor traseişti din PDL şi PNL iar cele 2 partide de dreapta se "unifică" în opoziţie sub tutela unui personaj reciproc acceptabil (din nou Johannis pare omul potrivit) în timp ce liderii Băsescu şi Antonescu trec în plan secund 2. se formează un guvern PSD-PNL-UDMR sub conducerea unui premier gen Tănăsescu, în timp ce dreapta se regrupează în opoziţie în jurul PD-L. În acest caz este posibil ca Antonescu să rămână preşedintele PNL şi să primească şi funcţia de Preşedinte al Senatului.
- Concluzia este că dreapta va fi reconstruită şi prin urmare mai puternică dacă PDL şi PNL aleg soluţia coabitării la guvernare pe termen mediu, însumând permanent un 55-60% în Parlament. Bineînţeles nu va putea fi vorba de reforme radicale de genul modificării Constituţiei sau a sistemului electoral, dar va putea fi vorba de politici publice mai coerente şi mai consistente pentru economia românească. Condiţia cea mai importantă necesară a fi respectată de cele 2 partide este onoarea. Pentru prima dată după 90 este nevoie de un protocol care să fie respectat de ambii parteneri, un protocol care să înfrângă asperităţile şi suspiciunile permanente dintre aliaţi. În asemenea condiţii este posibil ca şi celor mai sceptici electori încă 5 ani cu Băsescu să li se pară respirabili..
- În articole viitoare mă voi exprima mai pe larg şi pe tema "PD-L după Băsescu"
6
comentarii
Linkuri de întoarcere către această postare
Inventarul eşecului lui Crin Antonescu
Mă voi antepronunţa din nou spunând că finala cursei prezidenţiale se va da între Traian Băsescu şi Mircea Geoană. Deci fără Crin Antonescu, văzut cu ceva timp în urmă ca posibila surpriză a alegerilor. Din punctul meu de vedere surpriza ar fi dacă Crin ia mai mult de 15%. Dar să facem o scurtă recapitulare a cauzelor care au determinat eşecul candidaturii lui Antonescu:
- ca principal candidat care ar fi putut capitaliza voturile "majorităţii tăcute" (independenţi, indiferenţi, dezamăgiţi de politică), Antonescu a făcut mult prea puţin. În afara prezenţei satisfăcătoare pe net (dar fără prea mari găselniţe), Antonescu s-a complăcut în rutina aceleiaşi retorici pe care o propune de ani de zile. "Candidatul de bun simţ", "Candidatul sărac şi cinstit", "Candidatul idealist". Presupun că Antonescu are o echipă de campanie mediocră dacă nu au reuşit să îl convingă că tema zilei este economia şi nu registrul moral.
- dacă totuşi au reuşit să îl facă să înţeleagă că trebuie să fie mai aplicat pe aşteptările de moment ale electoratului, rezultatul nu a fost convingător. Nu este de ajuns să pui pe panourile de outdoor ştampila "Scoatem România din criză" şi să faci un spot decent pe net cu 10 angajamente pentru a convinge electoratul că ai soluţii la problemele actuale.
- Crin a plecat cu handicapul candidatului "romantic", "rebel", "oarecum în afara sistemului". Pe aceste considerente el ar fi trebuit să se construiască ca un preşedinte veritabil, aşa cum îl portretizează românii. Adică să convingă spre exemplu că ar face faţă în politica externă sau să propună o echipă de colaboratori în cazul în care ar ajunge la Cotroceni. Astfel de gesturi simbolice l-ar fi făcut pe Antonescu să pară mai credibil în rândul nehotărâţilor, să le dea şi alt motiv în afară de ura anti-Băsescu pentru a merge la vot. Este concludent că cel mai bun moment ale lui Antonescu în bătălia prezidenţială a fost nominalizarea lui Klaus Johannis ca potenţial prim-ministru. O dovadă că Antonescu are nevoie de endorseri credibili pentru a putea deveni el însuşi mai credibil. Or povestea Johannis s-a cam stins iar Geoană a reuşit oricum abil să o neutralizeze în lupta "corp la corp" cu Antonescu..
- Ceea ce ne duce la un nou motiv pentru căderea lui Antonescu: tactica greşită. Am spus mai de mult că liberalul trebuie să înţeleagă că adversarul său principal este Geoană şi nu Băsescu. Ce a făcut Crin în schimb? L-a porcăit zi de zi pe Băsescu, s-a pozat zi de zi cu Geoană alături în marea familie Johannis, vorbeşte zilnic despre marea alianţă parlamentară PSD-PNL..De ce ar mai vota nehotărâţii cu Antonescu dacă acesta este perceput doar ca aliat al PSD-ului?
- Declaraţiile nefericite sau lipsite de profesionalism l-au văduvit în plus pe Antonescu. Prima este ezitarea privind nominalizarea lui Patriciu prim-ministru, apoi a fost cea percepută ca elogioasă la adresa lui Ion Iliescu..Poate electoratul liberal care a trăit momentul Piaţa Universităţii îl va ierta pentru această declaraţie, indiferenţii şi nehotărâţii mai degrabă nu..
- Şi un ultim motiv: victimizarea. Antonescu nu pierde nicio ocazie să se afişeze ca un oropsit al sorţii. Ba din cauza tandemului Băsescu-Geoană, ba din cauza institutelor de sondare a opiniei publice, ba din cauza intelectualilor, televiziunilor şi câte şi mai câte. E deja o axiomă că electoratul vrea învingători, lideri, discursuri mobilizatoare şi nu speechuri de "loseri". La o emisiune la Realitatea în seara asta Antonescu se autodefinea ca un "radical" dar asigura că dacă va fi Preşedinte îşi va schimba discursul. Probă de inconsecvenţă uluitoare..
Concluzii:
- Antonescu a irosit un capital de aşteptare publică extrem de important, capital care se va traduce din nou prin absenteism la vot
- Antonescu n-a înţeles sau n-a reuşit să joace cartea candidatului catch-all. Joacă decent pe aşteptările electoratului liberal, aşa cum o face Geoană în privinţa electoratului PSD. Nu face însă ce a făcut Băsescu în 2004..
- Antonescu primeşte o lecţie dură pentru imaturitatea sa politică. Nu poţi propune un model de "anti-preşedinte", oricât de modern, european sau de bun simţ ar fi atât timp cât românii vor un lider ferm, apropiat de ei, puternic.
- Poate în 2014 lucrurile vor arăta diferit..
credit poză: http://roxanaiordache.files.wordpress.com/2009/06/crin-www-ziarulring-ro.jpg
18
comentarii
Linkuri de întoarcere către această postare
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
