PD-L după Băsescu (II)

Până la a deveni creştin-democraţi, populari sau republicani, pedeliştii dau mâine un test foarte important în perspectiva evoluţiilor viitoare ale "marelui partid de dreapta". În Colegiul Director se va vota, secret, lista miniştrilor propuşi de premierul Emil Boc. Pentru un partid democratic, acest gest pare unul normal, de rutină. La PD-L, din raţiuni electorale, ordinea firească a funcţionării normelor interne a fost alta şi în general toţi liderii au fost de acord. Numai că după victoria finală a preşedintelui Băsescu, PD-L conştientizează nevoia de a deveni un partid adevărat, pregătit pentru perioada post-Băsescu. Cum alegerile interne (amânate din decembrie 2007) sunt programate pentru 2010, cel mai probabil în primăvară, este clar că jocurile de putere şi de stabilire a poziţiilor încep de pe acum. Dacă nu au început deja. S-a spus deja că inclusiv nominalizarea lui Boc premier are legătură cu aşteptata luptă pentru putere în partid, poate un semnal din partea preşedintelui Băsescu că Boc nu trebuie atins. Până la urma asta a fost logica politică din 2000 încoace în România, unde toţi premierii au fost şi şefi de partid (Năstase, Tăriceanu, Boc). Chiar şi cu Boc menţinut preşedinte mai degrabă onorific al partidului, lupta greilor pentru funcţiile cele mai râvnite suscită interes. Iar această luptă se poate reflecta şi în modul în care va decurge votul de mâine din Colegiul Director. Vot secret, reamintesc. Marile întrebări cu privire la lista miniştrilor lui Boc se învârt în jurul a două nume: Radu Berceanu şi Elena Udrea. Aşa cum spune Gândul aici, Berceanu ar putea fi consolat cu preşedinţia Senatului (încă ipotetică, Geoană va putea fi greu dat afară de acolo), iar Udrea ar fi trimisă direct la origini, mai precis la Cancelaria Preşedintelui Băsescu. Semn de câtă preţuire se bucură în fapt în interiorul partidului. În aşteptarea deciziei de mâine, să facem o scurtă trecere în revistă a taberelor din PD-L care se vor lupta pentru putere la anul, cu menţiunea că aceste tabere nu pot fi clar delimitate pe criterii ideologice sau de natură economică - se intersectează în funcţie de interesele de moment:

  • Tabăra Blaga-Videanu cu braţele Negoiţă, Murgeanu, Mircea Toader, Pogea cu influenţe în Ardeal (Bihor, Braşov), Bucureşti şi Sud (Teleorman, Giurgiu, Dâmboviţa)
  • Tabăra Boc - Oltean şi majoritatea Transilvaniei
  • Tabăra Flutur- Gh. Ştefan şi aproape toată Moldova
  • Tabăra Berceanu cu Oltenia şi o parte din Sud
  • Tabăra Udrea cu reminiscenţe la Constanţa, Iaşi, Arad şi cam atât
  • Tabăra primarilor din Ardeal: Gheorghe Falcă, Mircea Hava, George Scripcaru
  • Mai sunt şi personalităţi neafiliate unei tabere anume: Sorin Frunzăverde, Anca Boagiu, Roberta Anastase, Cezar Preda, Theodor Stolojan
S-a spus în mai multe rânduri că marea rivalitate în partid este între aripa Videanu-Blaga şi Radu Berceanu, dar având în vedere influenţa copleşitoare a preşedintelui Băsescu din ultimii 5 ani, cele două grupări au preferat să-şi dea mâna tocmai pentru a neutraliza aripa băsesciană cu Boc şi Udrea în frunte. Votul de mâine e decisiv pentru a vedea dacă cele 2 tabere rămân aliate pentru a scăpa de Elena Udrea sau dacă dimpotrivă cele 2 tabere vor intra în coleziune iar cel sacrificat va fi Berceanu. A treia soluţie, cea în care nu se întâmplă nimic şi liniştea internă domină în continuare, cred că este şi cea câştigătoare. Meciurile vor veni abia la anul..

3 comentarii:

  1. Ur articol consistent si al dracului de relevant.

    on 18 decembrie 2009, 13:09


  2. Anonim said,

    cititi blog-ul intreg, destul de bine

    on 18 decembrie 2009, 14:50


  3. Hai sictir said,

    Caca-m-as in analizele voastre savante avind ca subiect niste interlopi nenorociti, care au distrus tara asta in numai 20 de ani.
    Hai sictir!

    on 18 decembrie 2009, 18:30