Euro-alegeri iunie 2009: România şi repoziţionările din Uniunea Europeană

Etichete: , Publicat de adi_ocs on vineri, 16 ianuarie 2009 la 23:00

Deşi la noi headline-urile sunt făcute de oameni ca Gigi Neţoiu, Pandele sau Elena Udrea, Europa politică fierbe în aşteptarea alegerilor (pan)-europene din 4-7 iunie 2009. Nu voi face aici apologia rolului Parlamentului European (ante şi conform Tratatului de la Lisabona care va intra în vigoare probabil după aceste alegeri), dar cred că afirmaţia "80% din legislaţia unui Stat Membru este adoptată la Bruxelles" este suficientă. Dacă mai amintim şi lupta acerbă dintre Populari (Dreapta Conservatoare) şi Socialişti pentru supremaţie, vom conştientiza într-o anumită măsură miza scrutinului din iunie. Şi acum observaţii şi paralele cu focusul politic din România:
  • ca şi în România la Bruxelles există o tensiune majoră în interiorul dreptei. În acest moment se revendică la dreapta grupul PPE-DE (cel mai mare din PE, 288 de membri reprezentând 37% din totalul MEP-iilor), Uniunea Europa Naţiunilor (unde cel mai important este Lege şi Justiţie al fraţilor Kaczinski, Fianna Fail al fostului premier Bertie Ahern şi fosta Alianţă Naţională care însă a fuzionat cu Forza Italia şi se va alătura PPE) şi o parte din grupul ALDE (unde PNL are o pondere importantă, 6 membri din totalul de 100). Sunt probleme mari în interiorul grupului PPE-DE, unde liderul "DE" (Democraţii Europeni), Partidul Conservator din UK doreşte să formeze un nou grup politic european intitulat "Mişcarea pentru Reformă Europeană" (MER). Alături de Conservative Party ar putea veni Lege şi Justiţie din Polonia, Partidul Civic Democratic al actualului lider al Consiliului European, Mirek Topolanek. Mai multe despre MER aici. Revenind la România, aderarea la un grup politic nou, al dreptei conservatoare şi eurosceptice, cu o pondere destul de importantă (ar fi al 3 lea grup ca pondere în PE), ar putea reprezenta o tentaţie. Şi mă gândesc mai ales la PNL care a avut mereu probleme în a se identifica doctrinar cu mainstreamul ELDR/ALDE, şi care ar putea arăta printr-un asemenea pas că rămâne conectat dreptei europene autentice. Pe de altă parte, PNL ar putea interacţiona destul de greu cu un partid populist ca Lege şi Justiţie sau cu cele 2 profund eurosceptice, Conservative Party (UK) şi ODS din Cehia. Dacă acest grup se înfiinţează şi dacă PNL nu va face primul pas spre aderare, putem aştepta alte tentative din partea altor partide româneşti în anii viitori. Un cuvânt şi despre UEN (Europa Naţiunilor). După pierderea Alianţei Naţionale şi a Fianna Fail (care dă de mult târcoale ALDE), grupul e pe cale de dispariţie, un motiv în plus pentru Lege şi Justiţie de a se alătura Conservatorilor britanici. Iar în PPE calea este închisă de Platforma Civică a lui Donald Tusk (actualul premier), duşmanul numărul 1 al fraţilor Kaczinski
  • În condiţiile în care MER s-ar rupe de PPE, socialiştii au mari şanse de a câştiga din nou alegerile europene după 15 ani. Iată de ce PSD va fi supus unor presiuni extraordinare de la Bruxelles pentru a scoate un scor cât mai bun, de peste 30%. Probleme mari sunt aşteptate în Germania unde SPD-ul pierde tot mai mult teren în faţa CDU-ului lui Merkel, dar şi în UK unde Laburiştii sunt la 10% în spatele Conservatorilor în sondaje, iar votul este şi în cazul lor proporţional, pe listă. Nici PSOE al premierului Zapatero nu se simte foarte bine.
  • Alegerile sunt foarte importante şi pentru faptul că se aşteaptă la obţinerea unei funcţii foarte importante de către un stat care a aderat la UE în ultimii 5 ani. Favorit este Jerzy Buzek din Polonia şi PPE care în urma negocierii cu PES ar trebui să ocupe poziţia de şef al Parlamentului European pentru primii 2 ani şi jumătate ai mandatului de 5 ani. Cealaltă jumătate ar aparţine Socialiştilor prin actualul lider politic din PE, germanul Martin Schulz. Deşi liderul ALDE, britanicul Graham Watson şi-a început deja campania pentru a obţine postul de preşedinte PE, cutuma ultimilor ani a demonstrat că funcţia este negociată frăţeşte de cei 2 mari, Popularii şi Socialiştii (cam ca în România cu Parteneriatul Boc-Geoană..)
  • Pentru poziţia de şef al Comisiei Europene favorit rămâne Jose Manuel Durao Barroso (PPE Portugalia), asta mai ales dacă PPE câştigă alegerile. Se vorbeşte în târg că România ar avea şanse să primească de această dată un post de comisar european mai important decât cel al "multiplicării xeroxurilor" (în traducere. multilingvism), şi în primul rând agricultura care acum aparţine Danemarcei. Dacă lobby-ul şi susţinerea din partea altor state va fi puternică, favorit ar fi Dacian Cioloş, cu legături foarte bune în toate partidele de la Bucureşti şi cu imagine impecabilă la Bruxelles. Un alt post pe care l-am putea ţinti ar fi cel de comisar pe dezvoltare regională, post care aparţine acum Poloniei (care ar obţine însă deja un post important ca şef al PE). Aici favorită ar fi Anca Boagiu, cu expertiză importantă în domeniu şi cu o foarte bună imagine şi relaţii la Bruxelles. Nu în ultimul rând am putea cere şi postul de comisar pe Energie, având în vedere rolul major pe care îl putem juca în această problemă. Momentan postul e ocupat de ...Letonia, şi asta s-a văzut în criza gazelor unde Comisia a reacţionat foarte târziu şi strict populist prin vocea candidatului Barroso..
  • În ceea ce priveşte România, indiferent de intrarea sau nu în vigoare a Tratatului de la Lisabona, numărul euro-parlamentarilor se reduce cu 2, de la 35 la 33. Cum până atunci nu cred să apară mari mutaţii pe scena politică, cred că ponderea va fi cam aşa: PD-L 12 membri, PSD 11 membri, PNL 6, UDMR 3, independent 1 (Laszlo Tokes sau altcineva). Reducerea este importantă pentru PDL care în 2007 a câştigat (prin suma PD şi PLD) 16 europarlamentari. Competiţia pentru a ajunge pe lista de partid va fi acerbă la toate partidele importante. În PNL mai ales, pe lângă cei 6 eurodeputaţi actuali, destul de merituoşi în opinia mea (Weber, Dăianu, Vălean, Buşoi, Mănescu, Csibi), ar mai putea apărea pe locuri fruntaşe pe listă Adrian Cioroianu sau Norica Nicolai.
  • De urmărit în campania din România va fi incidenţa manifestelor politice pan-europene asupra dezbaterii publice. Probabil va fi zero, mai ales dacă reprezentanţii familiilor politice europene din România îşi pierd timpul cu chestiuni sterile, aşa cum o fac şi acum.
  • În final, dacă vă pasionează subiectul, vă recomand şi dezbaterea SAR de luni într-un proiect extrem de interesant.
credit poză: http://profile.ak.facebook.com/object3/1261/91/n19823242451_1920.jpg

13 comentarii:

  1. Stefania said,

    Revista Asociatiei de Studenti la Stiinte Politice se numea Paralele Paralele. E vreo legatura? :)

    on 17 ianuarie 2009, 00:49


  2. adi_ocs said,

    :) ma bucur ca isi mai aduce cineva aminte de ea..Da, are legatura, "redactorul sef" al revistei si autorul acestui blog sunt una si aceeasi persoana:)

    on 17 ianuarie 2009, 00:54


  3. Liviu said,

    Cel putin la noi, alegerile europarlamentare vor avea mai degraba o importanta de barometru intern al popularitatii/impopularitatii actualei coalitii de la guvernare. Se va vedea daca, sub impactul gafelor (din care s-au comis destule pana acum) sau al dezamagirilor din electorat PSD si PLD vor pierde procente.

    Asta, desigur, daca va mai veni lume la vot :)

    on 17 ianuarie 2009, 15:58


  4. Crissu said,

    Legat de rezultatele pe care le prognozezi in Romania trebuie sa iei in seama si urmatoarele elemente:
    - o prezenta la vot foarte slaba (25-30 %)
    - efectul coalitiei "minune" PDL-PSD asupra votantilor de dreapta (absenta la vot sau reorientare spre partidul cu discurs coerent)
    - lista de candidati credibili(PSD nu duce lipsa de cadre; PNL are deja nume importante rodate sau care se lupta sa intre pe lista; PDL in schimb este "varza" (preferinta ptr "dulceatza" guvernarii si inconsistenta in asumarea responsabilitatii ducerii unui mandat - prin participarea la locale si generale - face ca in acest moment lista PDL sa fi plina de nonname-uri, care nu au nicio sansa sa faca ceva pina in iunie. in plus Stolo previzibilul cap de lista, este discreditat total in acest moment dpdv politic). Cat despre Tokes: nu mai are contraponderea unui UDMR la guvernare si deci slabe sanse sa coaguleze votanti, plus ca UDMR a inceput sa muste din nou cu un discurs pe teme etnice(vezi Marko legat despre constitutie sau despre pastrarea unor prefecturi).

    Rezum: PNL ar putea avea de castigat cu un discurs clar identitar si cu o lista beton. la fel si socialistii.

    on 17 ianuarie 2009, 21:25


  5. Riddick said,

    LA DRACU' CU TRATATUL DE LA LISABONA, SA DAM DE PAMANT CU SUSTINATORII LUI UNDE_I GASIM !!!

    on 17 ianuarie 2009, 22:39


  6. adi_ocs said,

    @Crissu
    Cred ca supraestimezi sansele PNL-ului sau angajamentul romanilor pentru a sanctiona "imoralitatea" aliantei PDL-PSD.
    @Riddick
    Tratatul nu e perfect, dar nu stiu ce ai cu sustinatorii lui..
    @Liviu
    Mai degraba vad electoratul captiv al partidelor venind la vot si decidand, de-aia nu vad mari mutatii fata de alegerile din 30 noiembrie

    on 18 ianuarie 2009, 01:06


  7. Stefania said,

    Dar eu am inteles ca doar odata cu ratificarea tratatului Lisabona nr deputatilor nostri se reduce cu 2. De ce spui ca se reduce oricum?

    on 21 ianuarie 2009, 20:45


  8. adi_ocs said,

    Nope, noi am avut o situatie speciala in 2007 pt ca alegerile s-au facut conform prevederilor din Tratatul de Aderare. Reducerea cu 2 apare in Tratatul de la Nisa care va sta la baza euro-alegerilor din 2009 daca nu intra in vigoare Lisabona (0,0000001% sanse) pana atunci. Oricum pt noi Lisabona nu schimba lucrurile in privinta numarului europarlamentarilor, e la fel ca in Nisa, 33.

    on 21 ianuarie 2009, 21:14


  9. Liviu Jicman said,

    Cred ca si PPE are un grup destul de eterogen din punct de vedere al partidelor componente, in ipoteza constituirii unui alt pol de dreapta in Parlamentul European...

    on 22 ianuarie 2009, 13:44


  10. adi_ocs said,

    @LIviu
    Asa este si tocmai din cauza asta PPE e in pericol de a se rupe. Falia va fi in jurul angajamentului pro-federalizare UE sau anti. Conservatorii britanici sunt mai eurosceptici, la fel cehii.

    on 23 ianuarie 2009, 18:54


  11. Stefania said,

    Intr-adevar, conform Nisa avem 33 de locuri. Dar Nisa a fost amendata de o decizie ulterioara (ca urmare ca a faptului ca nu am aderat in 2004 dar si pentru ca in general tarile erau nemultumite de distributia Nisa) care facea o redistribuire marind si numarul max de parlamentari in caz ca Ro si Bulgaria aderau pana in 2009. Deci, daca nu se adopta Lisabona, eu zic ca ramanem cu 35. Nu ca 2 ar face mare diferenta...

    on 25 ianuarie 2009, 22:56


  12. adi_ocs said,

    @Stefania
    Trust me, am lucrat si lucrez in domeniu. Alegerile europene din iunie 2009 au loc sub asupiciile Tratatului Nisa, pt ca este in vigoare pana la ratificarea Tratatului Lisabona. In 2007 am facut si noi si bulgarii alegerile pe sistemul impus de prevederile din Tratatul comun de Aderare la UE, dar era doar pt 2 ani. Ai toate informatiile aici: http://en.wikipedia.org/wiki/European_Parliament_election,_2009

    on 25 ianuarie 2009, 23:09


  13. freefun0616 said,

    on 4 octombrie 2009, 13:12


Trimiteţi un comentariu

Abonaţi-vă la: Postare comentarii (Atom)